Ok, uitaţi de toate pozele oficiale şi videoclipurile şi promo-urile care ne-au bombardat zilele astea dinspre Singapore. Mai bine priviţi cu aminte poza asta – postată pe Twitter chiar de contul WTA – şi o să înţelegeţi povestea adevărată a Turneului Campioanelor, cea de dincolo de miresmele glamour, sesiunile de make-up şi stilettos.

Singapore
Maria Sharapova a declarat-o poza serii. Şi a pus după aceste cuvinte un smiley :). Despre care seară este vorba? Cea în care, cu mare tam-tam, într-un mall, în prezenţa celor mai bune opt jucătoare ale lumii, s-a făcut tragerea la sorţi a tabloului de concurs pentru WTA Finals de la Singapore. Rugată apoi, în conferinţa de presă, să explice de ce a considerat-o poza serii, Sharapova a răspuns astfel: „Pentru că sunt o mie de cuvinte într-o singură poză. E incredibil. Abia aştept să scriu o carte. (Râde). Acestea sunt momentele în care îmi spun, oh, Doamne, tocmai am scris un capitol într-o singură seară. Dap, părea a lot of fun, nu? Iubesc chestiile astea”.

Nguyen, care i-a adresat întrebarea Sharapovei despre această „fotografie iconică” – aşa cum a ajuns să fie considerată – a descris răspunsul Mariei drept „Hilar. Şi evaziv. Şi hilar”. Ce a vrut Maria să spună cu adevărat numai ea ştie, dar poza se pare că a atins o coardă sensibilă la mulţi, căci o grămadă de lume a avut, dacă nu o mie de cuvinte, atunci măcar una alta de zis pe marginea ei.

Dar ce este atât de diferit la această poză de tot îi dau bătaie cu ea? Pâi este. Pentru că, aşa cum ziceam mai sus, spune o altfel de poveste a Turneului Campioanelor, după părerea mea de câteva zeci de ori mai interesantă decât cea care se ţese din fotografiile campioanelor pozând de o parte şi de alta a trofeului sau din celelalte exerciţii şi produse de PR pe care WTA le-a scos cu vârf şi îndesat la înaintare pentru a promova acest eveniment.

So. Toate cele opt campioane stau pe scaune, iar în faţa lor, pe jos, este acea linie alcătuită din dungi negre şi galbene, care de obicei marchează zonele în care nu este voie să păşeşti. Cum de au ajuns cele opt campioane nu numai să intre, dar să mai şi şadă tocmai într-o zonă interzisă nu îmi dau seama. Cert este că aşa, împrejmuite toate de acea dungă de atenţionare, separate de restul spaţiului în care se află de o manieră atât de categorică, deja par un grup aparte, unul care are acces la un spaţiu interzis muritorilor de rând.

Simona Halep, în colţul cel mai îndepărtat – ştim că e ea prin excludere, căci capul ei nu se vede  – stă de vorbă cu Petra Kvitova. Petra are capul întors către Simona şi se apleacă înainte, cu coatele sprijinite pe genunchi. Este singura dintre cele opt care nu stă cu spatele înfundat în scaun. Întrebată la WTA All Access Hour cine este cea mai bună prietenă a ei din circuit, Simona a răspuns că nu are aşa ceva, dar că, din acest an, a început să vorbească cu Petra Kvitova, care este „o persoană minunată”. The newcomer and the great person. Una dintre iţele poveştii singaporeze este prinsă foarte bine în această poză. Calificată pentru prima oară în carieră la WTA Finals, Simona are, împreună cu cealaltă jucătoare aflată în această poziţie, Eugenie Bouchard, statutul de newcomer. În poză, stau, fiecare, la câte un capăt al şirului de opt jucătoare. Nimic pe lumea asta nu e întâmplător, nu?

Simona Halep şi Eugenie Bouchard, nou venitele de anul acesta la masa campioanelor, joacă primul meci din grupă una împotriva celeilalte. Au un head-to-head de 1-1, ambele meciuri jucându-se anul acesta. Halep a revenit de la un deficit de un break în al treilea set pentru a câştiga la Indian Wells. Bouchard a câştigat la Wimbledon un meci în care Simona s-a accidentat. Jurnaliştii din vest au inventat deja o rivalitate între ele două, rivalitate sprijinită pe diferenţele de look, de temperament şi de joc. Nici că s-ar fi putut debut mai potrivit la WTA Finals pentru cele două. Halep BouchardMergem mai departe în poză. Caroline Wozniacki şi Serena Williams ocupă unele dintre locurile centrale. Umerii lor parcă se ating şi ambele sunt foarte preocupate de telefoanele lor mobile. Au un aer de familiaritate, de degajare, ca între două foarte bune prietene. Şi un uşor aer de plictis, inerent oricărei aşteptări. Cu rochia ei galbenă, Serena atrage atenţia totuşi ceva mai mult decât prietena aflată la dreapta ei. Mai mult, domină ansamblul. Cu Serena, în a cărei grupă a nimerit, Simona are un head-to-head de 0-3 şi nu s-a întâlnit niciodată anul acesta. În 2011, Simona i-a luat lui Williams un set la Wimbledon. În 2013, atât pe zgura de la Roma, cât şi pe hardul de la Cincinnati, Serena i-a servit Simonei câte un bagel. Serena a venit la Singapore cu un mare semn de întrebare referitor la starea genunchiului, Simona cu un mare semn de întrebare referitor la starea sufletească. Meciul din grupe dintre ele ar trebui să fie unul al adevărului pentru ambele: cât de bine poate face faţă Serena celei care este, indiscutabil, the best mover la ora actuală din tenisul feminin? Cât de bine îi poate face faţă Simona celei care este, indiscutabil, la ora actuală, cea mai bună jucătoare de tenis? Should be interesting.

Revenind la fotografia care spune o mie de cuvinte. Radwanska şi Ivanovic, aflate şi ele pe locurile centrale, de cealaltă parte a Serenei, sunt la fel de absorbite de propriile telefoane, dar nu transmit acelaşi sentiment de prietenie strânsă. Pe de altă parte, nici de ostilitate. Se plictisesc la fel de mult amândouă şi încearcă să-şi omoare plictisul butonând. Dintre cele două, Ana ne interesează cel mai mult. Nu numai pentru că a părut, cel puţin în a doua jumătate a anului, mai convingătoare decât Radwanska, ci pentru că e în grupă cu Simona. Ana a bătut-o anul acesta pe Serena în optimi la Australian Open, iar victoria este memorabilă pentru că este singura pe care Ivanovic şi-a trecut-o în cont în opt întâlniri cu numărul unu mondial. Head-to-headul ei cu Simona este unul ciudat. La Doha, anul trecut, Simona s-a retras după primul set. La Sofia, tot anul trecut, pe hard, a câștigat Simona în trei seturi, la Madrid anul acesta tot Simona, în două seturi. Semifinala de la Beijing dintre ele nu a mai avut loc, pentru că Simona s-a retras. Cu alte cuvinte, întâlnirea dintre ele pare a avea potenţialul de a genera destul de multe scântei. Mai ales în lumina a ceea ce s-a întâmplat în aprilie la Fed Cup.

În fine, am ajuns la ultimele două protagoniste din poză. Maria Sharapova şi Eugenie Bouchard, arătând că două străine în aeroport, care nu s-au văzut niciodată şi care nu-şi doresc să se mai vadă vreodată, forţate să împartă un timp şi un loc doar în virtutea faptului că se vor urca în acelaşi avion. Maria, cu spatele drept şi o postură regală, se uită în dreapta şi pare preocupată. Bouchard se uită, ostentativ, în stânga. Este partea pozei care m-a făcut să râd în hohote. Cu excepţia cazului în care nu vor da una de cealaltă în semifinală sau în finală, cele două frumuseţi blonde şi belicoase ale WTA-ului nu vor trebui să se vadă la ochi la început. Sharapova, care se află la cârma Grupei Albe, va avea treabă în primele zile cu Wozniacki, Radwanska şi Kvitova, ajunse la ea în grupă. Având în vedere istoria recentă – meciul pierdut de Sharapova la US Open la Woz şi meciul câştigat greu la Kvitova la Beijing – mă aştept ca acestea – Maria vs. Caroline şi Maria vs. Petra – să fie partidele-vedetă din această grupă. Sharapova coverCât despre Bouchard, cu Genie ne vedem diseară şi, ca de obicei, cu ea nu e nici o ambiguitate. După ceremonia de tragere la sorţi a grupelor, canadianca a tweet-uit: „Let the Hunger Games begin”. Ok, then, Genie! Să vedem care dintre cele opt poate fi, pentru o săptămână, Katniss Everdeen.

Din nefericire pentru cei care sunt fani şi ai tenisului feminin şi ai celui masculin, în paralel cu Turneul Campioanelor de la Singapore, se petrec în Europa două turnee ATP extrem de interesante: Basel şi Valencia.

Federer şi Nadal la un turneu de 500 de puncte. Suficient ca Swiss Indoors Basel, oricum un turneu cu ştaif, să devină nu interesant, ci über-interesant, Federer a câştigat la Basel de 5 ori şi participă pentru al cincisprezecelea an la turneul de acasă. Nadal, care trebuia să apară şi anul trecut, însă s-a retras în ultimul moment, joacă la Basel pentru prima dată din 2004. Federer a ajuns în finală în ultimii opt ani, câştigând de cinci ori. Roger şi Rafa sunt favoriţii unu şi doi, fiind urmaţi, în ordine, de Stan Wawrinka, Milos Raonic, Grigor Dimitrov, Ernests Gulbis, David Goffin şi Ivo Karlovic.

De când a făcut 33 de ani pe 8 august, Federer este de neoprit. Are un record de 21 victorii şi 2 înfrângeri, a ajuns în finala de la Toronto (a pierdut la Tsonga), a câştigat Cincinnati (l-a învins pe Ferrer), a ajuns în semifinală la US Open (a pierdut la Cilic), a calificat Elveţia în finala Cupei Davis pentru prima dată din 1992 şi a câştigat titlul la Shanghai. Sehr gut! Şi alte statistici: Federer conduce în acest moment în ATP World Tour din punctul de vedere al numărului general de victorii (61), al numărului de victorii pe hard (45), al numărului de victorii împotriva Top 10 (13), al numărului de victorii în turnee Masters 1000 (26) şi al numărului de apariţii în finală (9). Are 990 de puncte mai puţin decât Novak Djokovic în Cursa pentru Londra.

Vreun motiv ca Roger să nu ridice deasupra capului din nou trofeul de la Basel? În condiţii normale, motivul ar fi părut evident. Rafa. Care revine după 10 ani la Basel, al treilea turneu pe care-l joacă după accidentarea la încheietură. Doar că Rafa, aşa cum ştie toată lumea, are apendicită şi nu este deloc în cele mai bune pase. Nu s-a putut antrena cum trebuie, iar posibilitatea de a avea reacţii adverse la antibiotice, aşa cum i s-a mai întâmplat anterior, îl îngrijorează:

„O să fie una dintre cele mai periculoase tururi întâi pe care le-am jucat de mult într-un turneu de 500 de puncte. Nu sunt 100% sigur ce se va întâmpla mâine. Nu m-am antrenat suficient de bine sau de mult. Corpul meu se simte mai obosit decât de obicei atunci când joc”, a zis Nadal la conferinţa de presă de la Basel. „Să te antrenezi este un lucru, să joci altul. Atunci când joci ai adrenalina, inima bate mai rapid şi nu ştiu cum va răspunde corpul meu. Sunt puţin speriat de felul în care corpul meu va reacţiona. Unele dintre accidentările mele au venit după tratamente cu antibiotice. Sper ca de data asta să nu fie cazul”.

B0VIkmjCIAEkVp5Fiind vorba, însă, de Rafa, întotdeauna lucrurile negre vin la pachet şi cu o luminiţă: „Încerc să lucrez la intensitatea potrivită şi cu mentalitatea potrivită pentru a juca cel mai bun tenis cât de curând posibil. Ceea ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. Singurul fel în care pot să revin la cel mai bun nivel este să muncesc din greu şi să mă menţin sănătos. Sunt foarte optimist că asta se va întâmpla din nou în curând”.

„Mă simt mai bine. Am înregistrat îmbunătăţiri. A trebuit să iau antibiotice pentru o săptămână şi jumătate. Nu prea am putut juca meciul din Shanghai, am fost capabil să mă antrenez doar o zi acolo. Am început să joc din nou marţea trecută. Am început încet şi îmi lipseşte ritmul”.

„A fost un comeback greu pentru mine după accidentarea la încheietură. Dar face parte din sport şi din cariera mea. Accept asta şivoi încerca să redevin sănătos. Trebuie să fac operaţia (de apendicită), dar să vedem cum mă simt aici. M-am antrenat trei zile. O să încerc tot ce pot şi să vedem dacă pot fi competitiv.”

Nadal va începe turneul împotriva lui Simone Bolelli, putând să se întâlnească în sferturi cu Gulbis, care este favorit şase. În celălalt sfert de pe jumătatea de tablou a lui Nadal, favorit este Milos Raonic. Federer începe turneul miercuri, cu Gilles Muller, potenţial adversar în sferturi fiindu-i Dimitrov. Wawrinka, aflat în jumătatea de tablou a lui Federer, debutează împotriva lui Kukushkin.

Tabloul complet de concurs este aici.

La Valencia Open 500, toată atenţia gravitează în jurul lui David Ferrer şi Andy Murray, care sunt în luptă directă pentru Londra. După ce a câştigat la Viena, chiar în faţa lui David, Andy a ajuns de pe locul 10 pe locul 8 în Race. Ferrer este acum pe locul 9.

Murray a câştigat la Valenica în 2009, fiind prima dată din 2010 când apare pe tabloul turneului păstorit de Juan Carlos Ferrero. Andy joacă pentru a cincea săptămână consecutiv după US Open, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2007. Câştigătorul de la Stockholm (l-a învins pe Dimitrov cu 5-7, 6-4, 6-4 în finală), Berdych revine şi el la Valencia, pentru prima dată din 2009. Tomas este pe locul 7 în Race.

Tabloul complet de concurs este aici.

About The Author

Dana Maria este consultant în management şi editorul site-ului livingtennis.ro. Primele rachete de tenis le-a primit la patru ani. Le păstrează şi acum. O puteţi urmări pe Twitter la @DanaDogariu.

Leave a Reply

Your email address will not be published.