Prima zi de la Roland Garros a început cu o zi fără ploaie, upset-uri puţine spre deloc, campioni care au trecut mai departe uşor, ceva înfruntări frumoase între jucători cunoscuţi şi jucători mai puţin cunoscuţi, fashion statement-uri şi decizii şocante ale organizatorilor.

Bun. Să le luăm pe rând.

Upset-uri

Monica Niculescu ne-a făcut o ditamai surpriza frumoasă, învingând-o pe favorita numărul 25, Kaia Kanepi, într-un meci care s-a terminat cu scorul de 57 63 61 şi care a durat o oră şi 25 de minute. Monica a servit doi aşi şi a avut un procentaj de 65% atât la primul serviciu, cât şi la punctele câştigate cu primul serviciu. A terminat meciul cu 25 de lovituri direct câştigătoare şi 23 de erori neforţate, în timp ce în dreptul adversari sale s-au acumulat 28 de lovituri câştigătoare şi 55 de erori neforţate. Este pentru prima dată în carieră când Monica reuşeşte să se califice în turul doi la Roland Garros.

În turul următor, o aşteaptă învingătoarea din partida care se va disputa între elveţianca Romina Oprandi (189 WTA) şi argentinianca Paula Ormaechea (75 WTA).

Campioni şi emoţiile din primul tur

Serena Williams, îmbrăcată într-un outfit care mizează pe combinaţia galben-gri (şi eşuează teribil!), a fost pusă de organizatori să înceapă turneul duminică. Meciul dintre numărul unu mondial şi amica ei franţuzoaică, Alize Lim, s-a încheiat 62 61, dar scorul este departe de a reflecta ceea ce s-a jucat de fapt, pe teren.

Alize Lim are 23 de ani, este prietena lui Jeremy Chardy şi a primit un wildcard din partea organizatorilor. Este rapidă pe picioare şi are momente în care a arătat că poate să lovească mingea adânc şi pe linii. Serena, pe de altă parte, a făcut o tonă de erori neforţate, 23 numai în primul set, şi a avut nevoie de 12 minute pentru a închide game-ul final, disputat pe serviciul ei.

Cu toată geometria pe care a imprimat-o jocului, cu tot simţul extraordinar al terenului pe care îl are, numărul unu mondial a dat impresia că este „playable”, iar asta ne interesează pe noi în cea mai mare măsură, în eventualitatea în care ştiţi voi. De altfel, chiar Serena a venit să confirme că este într-o dispoziţie pământeană.

Întrebată la conferinţa de presă cum este forma ei din acest an faţă de anul trecut, în ceea ce priveşte jocul pe zgură, Serena a răspuns: „Ei bine, am fost într-o formă de top anul trecut pe zgură sau, cel puţin, am crezut că sunt. Acest an voi vedea ce se întâmplă zi cu zi”. De asemenea, a adăugat că a avut emoţii: „Da, la început, meciul, în multe dintre game-uri am ajuns la 30 egal sau ceva de genul acesta. Da, cred că game-urile au fost de fapt destul de strânse. A fost interesant. Am fost puţin agitată, aşa cum mi se întâmplă de fiecare dată în primul tur. E întotdeauna destul de greu pentru mine să scap de nervi şi să încep de acolo.” Mai interesantă este însă completarea cu care a venit după: „Cred că este bine să ai un pic de nervi, pentru că asta înseamnă că încă mai ai pasiune [pentru joc]. Încă ai acel sentiment interior că vrei cu adevărat să reuşeşti, căci altfel nervii nu ar fi acolo”.

Credeţi sau nu, Roger Federer, the Roger Federer, care l-a spulberat, sub privirile gemenelor, pe Lacko, 62 64 62 în mai puţin de o oră şi jumătate, a declarat şi el, în interviul pe care l-a dat post meci, chiar la ieşirea de pe teren, că a fost nervos în ceea ce priveşte debutul la Roland Garros. „Mă bucur că am un start bun la turneul de aici de la Paris. Întotdeauna ai sentimentul că, dacă nu te simţi bine, dacă adversarul joacă minunat, se poate întâmpla orice şi să pierzi devreme. Aşa că m-am bucurat să văd, să obţin semnale devreme în meci că jucam cu adevărat bine şi că aveam să îmi creez şansele pe care le voiam. Sunt foarte mulţumit de rezultatul meciului, foarte satisfăcut”.

Generaţia plus 30 vs. Noile speranţe

Într-un meci pe care mulţi dintre noi îl aşteptau ca pe un potenţial blockbuster al primului tur de pe tabloul feminin, Venus Williams, 33 de ani, a învins-o pe tânăra speranţă elveţiană de 17 ani, protejata Martinei Hingis, Belinda Bencic, cu 64 61.

Venus, cu un hairdo baroc şi cu o rochie care de data asta chiar arată bine, ne-a adus aminte ce înseamnă să joci tenis atunci când mintea, corpul şi voinţa sunt, toate, în armonie. Cea mai mare dintre surorile Williams şi-a folosit toate atuurile – serviciul unu solid, voleurile de mare fineţe, deplasarea foarte bună în spatele terenului şi finalizările alea care te fac să exclami wow – pentru o victorie marca oldies but goldies.

Generaţia tânără a ieşit învingătoare, în schimb, dintr-o altă înfruntare programată pentru ziua unu. Ajla Tomljanovic, numărul 72 mondial, a învins-o pe Francesca Schiavone, câştigătoare a Roland-ului cu patru ani în urmă. Pentru prima dată în cariera italiencei, se întâmplă ca ea să piardă de patru ori la rând în turul unu al unui Mare Slam, iar viitorul ei tenisistic este orice numai luminos nu.

Jucători cunoscuţi vs. jucători mai puţin cunoscuţi

Feţele noi sau mai puţin cunoscute. Şi victoriile pe care acestea le-ar putea înregistra împotriva marilor favoriţi. Este intriga care produce fluturaşi în stomac ori de câte ori vine vorba de turneele de Grand Slam. Câteva meciuri de băieţi programate în prima zi la Roland Garros se anunţau ca producătoare de fluturaşi. Toate, însă, s-au terminat cu bine pentru favoriţi. Raonic a avut ceva emoţii doar în al doilea set, decis la tiebreak, în partida cu Kyrgios. Până la urmă, Milos l-a îmblânzit destul de uşor pe exoticul puşti australian, câştigând meciul cu 62 76 (71) 63.

Isner a avut şi el parte de scenariul cu care debutase ceva mai devreme în zi Serena: „American joacă în turul unu, duminica, împotriva unui wildcard din Franţa”. Ceea ce înseamnă că Big John a avut parte de tot tacâmul care vine la pachet cu acest scenariu, printre care se distinge susţinerea feroce pe care publicul francez o afişează faţă de favoriţii locali, mai ales când aceştia joacă cu favoriţii după numere. Pierre-Hugues Herbert, adversarul lui John, nu i-a făcut nici el viaţa prea uşoară. Francezul are 23 de ani, dar arată cam de 17, a primit pentru prima dată un wildcard la un Mare Slam şi a părut decis să arate că a meritat onoarea. El l-a ţinut în şah pe Isner în toate cele trei seturi, într-un meci încins, în care tribunele arenei Lenglen au fost serios ameninţate de cei 34 de aşi serviţi de cei doi la un loc. John a reuşit să câştige primele două seturi la tiebreak, închizând meciul cu 75, în setul trei.

Youzhny a ieşit şi el dintr-o situaţie delicată, după ce fusese condus cu 2-0 la seturi de Carreno Busta, reuşind o victorie cu 36 16 63 64 60. Janowicz, la rândul său, a avut parte de nişte emoţii, produse în setul trei de dominicanul Estrella Burgos, dar polonezul a ieşit basma curată, câştigând până la urmă în patru seturi, 61 64 67 (68) 64.

Fashion statement-uri

Că a venit vorba de polonezi. Aga Radwanska a făcut ce face ea de obicei, ţesându-şi păienjenişul stilistic obişnuit, pentru a o anihila pe adversara din primul tur, Zhang, pe care a bătut-o 63 60. Radwanska are un draw uşor la Roland Garros, iar rochia ei înflorată, de care vorbeşte toată lumea, nici că s-ar potrivi mai bine în acest context.

Din categoria „cu multe flori se face primăvară” face parte şi Tomas Berdych. Spre deosbire de anul trecut, când pierdea în primul tur, cehul a zburat ca o floare înaripată pe lângă Polansky, 63 64 64. Tricoul lui albastru cu floricele este un remediu garantat pentru a readuce zâmbetul pe buze în zilele noroase de la Paris.

Berdych

Orice ar face Radwanska şi Berdych, ei nu vor putea niciodată concura, în termeni de fashion, desigur, cu gemenele Federer. De ce? De asta:

Controversa zilei

Mă gândesc că organizatorii de la Roland Garros şi-or fi zis că, în lipsa unor upset-uri majore, duminica a fost prea liniştită. Aşa că au dat pe seară publicităţii draw-ul pentru luni. În care campionul en titre, deţinătorul a opt titluri la Grand Slam-ul de la Paris şi, întâmplător, jucătorul numărul unu al lumii este programat să joace al treilea meci, pe stadionul numărul doi. Yeap, Rafael Nadal debutează pe Lenglen, luni, în timp ce pe Chatrier sunt programaţi să joace Djokovic şi Wawrinka.

Reacţiile pe Twitter au fost imediate şi au avut un singur numitor comun: surpriza totală, ca să nu zic şocul. Contul oficial al Roland Garros-ului a fost inundat de întrebări venite din partea fanilor şi ziariştilor. Explicaţia situaţiei a venit abia în momentul în care Carole Bouchard, celebra ziaristă de la L’Equipe, şi-a însuşit nedumerirea publică şi a cerut un răspuns. Iar răspunsul a fost: Roland Garros-ul doreşte să dea oportunitatea şi altor jucători de a juca pe central. Răspunsul i-a înfuriat şi mai tare pe fanii lui Nadal, care au acuzat, în gura mare, turneul parizian de lipsă de respect faţă de spaniol.

Lumea formatorilor de opinie s-a împărţit imediat în două: cei care nu văd nici o problemă în programarea lui Rafa pe Lenglen şi cei care sprijină părerea fanilor, echivalând gestul organizatorilor cu o lipsă de respect. Întrebat de jurnalişti ce crede despre această situaţie, John Isner a spus că este una „cu adevărat bizară”. Big John a adus în abordare şi un pic de umor: „Adică, de câte ori trebuie tipul să câştige turneul pentru a putea să joace primul său meci pe Chatrier?”, „Cred că Robby [adversarul lui Nadal din primul meci] s-a trezit la ora opt dimineaţa pentru a putea să se antreneze azi pe Chatrier”.

Acum. Lăsând la o parte reacţiile fanilor, care mereu se vor supăra când jucătorul lor favorit va fi programat pe un teren altul decât cel principal, şi posibilitatea ca Rafa însuşi să fi cerut acest lucru, situaţia pare într-adevăr bizară. Nu numai prin prisma locului – Lenglen – dar şi a zilei – luni. Se ştie că, de ani de zile, Nadal începe întotdeauna turneul parizian marţi. Adevărat blestem pentru cei care şi-au făcut socotelile să îl vadă pe spaniol în primul tur, conform acestui algoritm. Şi adevărată binecuvântare pentru cei care au avut bilete pe Lenglen. Ieri seară se auzea, tot pe Twitter, că pe Viagogo, bursa oficială de schimb pentru biletele la Roland Garros, preţul biletelor pe Lenglen crescuse vertiginos.

Totuşi, o decizie ca aceasta luată de oficialii de la Roland Garros ar trebui, mă gândesc, să aibă mult mai multe în spate decât dorinţa de a-i face în sâc lui Nadal, de a-i comunica „eşti un nimeni pentru noi” şi de a-l demoraliza chiar înainte de începutul turneului. Parisul nu se omoară de drag după spaniol, dar un Mare Slam este un mare business şi îmi este imposibil să cred că un mare business ia decizii exclusiv pe bază de like-uri. Deci explicaţia ar trebui să fie în altă parte.

Ar putea să fie în dorinţa nesăţioasă a Parisului pentru diversitate. Dacă Roland Garros-ul l-a programat pe Nadal pe Lenglen pentru a mai face un pas către punerea în aplicare a celebrului slogan al Federaţiei Franceze, „tenisul, un sport rezervat tuturor”, atunci mi se pare un mare act de curaj şi consecvenţă. Nu strică deloc ca jucătorii mari să mai treacă şi prin faţa spectatorilor de pe terenurile mici. Dacă a făcut-o pentru a contracara un eventual conflict de programare produs de ploaie, care este prevăzută în buletinul meteo şi pentru ziua de marţi, şi pentru miercuri, atunci este o decizie logică. Din câte îmi aduc aminte, Rafa a fost nevoit să joace două meciuri în două zile consecutive anul trecut, din cauza ploii. Şi nu a fost foarte fericit.

Şi mai este un aspect, sesizat de Wilander. Rafa ar fi trebuit oricum să joace pe Lenglen cel puţin un meci. Se ştie că aşa se întâmplă la Paris. De obicei, se întâmplă în al doilea tur. Dar, în al doilea tur, Rafa s-a putea întâlni cu Dominic Thiem, iar acesta chiar că este un blockbuster de zile mari. Ce organizator şi-ar dori ca, în cazul în care devine realitate, meciul ăsta, de care vorbeşte toată lumea încă de vineri, să nu fie pe central?

Cele mai importante evenimente de la Roland Garros, zi cu zi.

Fotografii: Federaţia Franceză de Tenis

About The Author

Dana Maria este consultant în management şi editorul site-ului livingtennis.ro. Primele rachete de tenis le-a primit la patru ani. Le păstrează şi acum. O puteţi urmări pe Twitter la @DanaDogariu.

Leave a Reply

Your email address will not be published.