De trei ori a încercat. De trei ori a eșuat. Nu și de data asta.

Serena Williams a câștigat pentru a șaptea oară turneul de la Wimbledon și a egalat recordul de 22 de titluri de Grand Slam deținut de Steffi Graf, după o victorie în două seturi, 7-5, 6-3, în fața lui Angelique Kerber.

Scorul e cumva înșelător. Deși terminat în două seturi și cu 13 ași la 0, în favoarea liderei mondiale, meciul nu a fost deloc pentru aceasta o plimbare de voie prin iarba de pe Centre Court. Ca să ajungă să stea umăr la umăr cu Steffi Graf, Serena a trebuit să muncească și să-și pună la bătaie absolut toate elementele care fac din ea o mare sportivă. De altfel, probabil că nimeni nu se aștepta că Serena va trece prin Angelique ca prin brânză. La urma urmei, Kerber o făcuse pe Williams să pară, în finala de la Melbourne, un pic prea superficială, un pic prea nepregătită, un pic prea pripită pentru a face față unei provocări reale prezentate de o jucătoare bătăioasă din punct de vedere fizic și mental.

Însă, spre lauda ei desăvârșită, Serena a luat înfrângerea de atunci în fața lui Kerber ca pe o oportunitate de a învăța. Una dintre declarațiile pe care ea le-a făcut în această săptămână a prefigurat dimensiunile lecției învățate. Declarația, care a fost inclusă, cred, în toate preview-urile făcute la finala dintre Williams și Kerber, este aceasta:  „[În Australia] am făcut multe greșeli. Ea a făcut puține spre deloc. Totuși a fost un meci de trei seturi. Ea a ieșit pe teren fără nici o inhibiție, gata să câștige. Era neînfricată. A fost o lecție pe care am învățat-o. Când merg într-o finală și eu trebuie să fiu neînfricată, ca ea”.

Desigur, asemenea cuvinte ar fi putut fi foarte ușor interpretate drept o încercare de a pune un surplus de presiune pe Kerber, conștientizând-o pe aceasta că acum povestea s-a schimbat. Doar că nu a fost așa. Serena really meant it. Fiecare cuvânt. Din momentul în care a ieșit pe teren și până a închis meciul, cu autoritate, Williams a jucat neînfricată, dar calculată, arătând capabilitatea de a-și controla puterea legendară pentru a o face să joace pentru ea, și nu contra ei, precum și disponibilitatea de a prelua conducerea în schimburile lungi de mingi cu Kerber, unul dintre capitolele sensibile care o îndepărtase de visul celui de-al 22-lea Grand Slam acum șase luni, în Australia.

Mai presus de toate, Serena a găsit balanța între mobilizare și calm. S-a încurajat, s-a exteriorizat, a celebrat, de cele mai multe ori cu acea notă de sălbăticie care este atât de des subliniată de fotografii și editorii de presă din întreaga lume. În egală măsură, însă, după fiecare lovitură , inclusiv după cele care nu i-au reușit, în ochii ei se putea discerne preocuparea unei persoane care gândește, procesează informații, anticipând corect și luând deciziile juste.

Triumful Serenei la Wimbledon este de aceea, dincolo de implicațiile istorice și de multele clișee care i se pot și i se vor aplica, unul cât se poate de semnificativ. Este un testament despre ce înseamnă puterea de adaptabilitate, chiar și pentru cei mai buni dintre cei mai buni. Sau, mai ales, în cazul celor mai buni dintre cei mai buni.

Cât de bine s-a pregătit Serena pentru Angelique o arată, cel puțin în ceea ce mă privește, raportul dintre oportunitățile de break avute: șase pentru Williams, una pentru Kerber. Dintre ele, jucătoarea din State a convertit două, cea din Germania zero. Timing-ul acestor oportunități de break spune, de altfel, și povestea acestui meci.

Serena a beneficiat de primele puncte de break, trei la număr, chiar la începutul partidei, pe când conducea cu 1-0. Primul dintre aceste puncte rămâne în special în memorie: a fost obținut cu un  demivoleu de o subtilitate remarcabilă, o declarație de intenție făcută de Serena de la bun început referitoare la dispoziția ei de a utiliza absolut tot arsenalul pe care îl are în dotare, inclusiv paleta sa de abilități tehnice uimitoare. Kerber a salvat, însă, acel punct de break, la fel ca și pe următoarele două, punând la bătaie calitățile care alcătuiesc brandul ei de jucătoare: versatilitatea în schimburi, defensiva aiuritoare și răbdarea îngerească de a mai juca o minge și încă o minge și încă o minge.

Până la sfârșitul primului set, nu au mai existat alte oportunități de break, în ciuda faptului că, în două game-uri la rând, Kerber a forțat egalități pe serviciul Serenei. În ambele cazuri, însă, în ciuda vulnerabilității aparente (inclusiv o căzătură a la Federer, încasată la 4-4, 40-15), lidera mondială a trântit, rapid și fără complicații, ușa oportunității în nasul lui Kerber. Un pic mai târziu, a venit rândul acesteia să facă o figură asemănătoare cu cea pe care am văzut-o la Roger în meciul din semifinale jucat de acesta cu Raonic. La fel ca elvețianul, care a servit pentru un tiebreak în setul patru, Angelique s-a înecat, inexplicabil, atunci când a servit pentru 6-6. Kerber i-a oferit Serenei două puncte de break cât ai clipi. La primul dintre ele, Williams a reușit să scoată, din setul de opțiuni, doar un drop shot lamentabil, care i-a permis adversarei să lovească un forehand în lung de linie câștigător. Însă, la al doilea punct de break,  Serena a ieșit la joc așa cum te aștepți să o facă un număr unu mondial: a bubuit, cu viteză nimicitoare, un rever de la stânga către dreapta, la care Kerber nu a mai putut răspunde decât cu un backhand plouat în fileu.

Povestea setului unu se termina aici, având ca notă de subsol o celebrare plină de extaz executată de Serena la fileu. Neînfricata Kerber, care nu reușise să obțină nici măcar un punct de break în tot setul de debut, fusese îmblânzită. Iar îmblânzirea a continuat, în aceeași manieră, și în setul doi. Inițial, Angelique a dat semne că minunatele ei abilități defensive o pot scoate din blocajul impus de Serena pe serviciul propriu. La jumătatea setului, semnele erau chiar promițătoare. La 3-3, 30 egal, Kerber a obținut primul său punct de break din meci. Însă Serena a fost necruțătoare. A dat un as. Și încă unul. La avantaj, așa cum o făcuse de atâtea ori până atunci, a devenit mai Kerber decât Kerber, optând să schimbe ea direcțiile în raliu și să conducă punctul până a fost capabilă să dea lovitura de grație.

În game-ul opt a venit a șasea – și ultima – oportunitate de break pentru lui Williams. După un schimb spectaculos la fileu, la 15 egal, în urma căruia Serena a ajuns pe gazonul de pe Centre Court, Kerber a mai câștigat un punct care a dus-o la scorul de 40-15. Cu o viteză năucitoare, lăsându-ne timp zero să ne dezmeticim, Serena a făcut trei puncte la rând. Prinsă în tăvălug, Kerber, nici ea dezmeticită, a trimis un backhand în afară. Break-ul era înfăptuit.

Restul nu mai este poveste, ci istorie. Serena a servit pentru al 22-lea titlu de Grand Slam și, după un delay de aproape 11 luni, l-a obținut.

La festivitatea de premiere, cele două jucătoare s-au felicitat reciproc pentru că sunt două persoane extraordinare. „Aș vrea să o felicit pe Serena, cu adevărat îți meriți titlul, ești o persoană minunată, o mare campioană”, a spus Kerber. „Angelique, îmi place la nebunie să joc contra ei, este o adversară formidabilă. În afara terenului, este o prezență minunată, zâmbește mereu. Îți mulțumesc că ești acea persoană minunată”.

Poate că aceste cuvinte de felicitare reciprocă sună un pic forțat. Dar adevărul e că, în ciuda înfrângerii de azi, Kerber a arătat din nou determinare, capacitatea de a nu se lăsa impresionată de pedigree-ul adversarei și dorința de a se reseta și a se remotiva după oportunitățile pierdute. Doar că nu a fost suficient, de data asta. Serena a fost mai bună. Iar faptul că ea a obținut mult căutatul 22 tocmai în fața jucătoarei care i-a dat o lecție de curaj în finala de la Australian Open îi face, probabil, Serenei izbânda și mai dulce.

Marea Serena Williams a învățat tot ce s-a putut învăța dintr-o înfrângere dureroasă și a transformat până la urmă, ca un alchimist, eșecul în aur.

About The Author

Dana Maria este consultant în management şi editorul site-ului livingtennis.ro. Primele rachete de tenis le-a primit la patru ani. Le păstrează şi acum. O puteţi urmări pe Twitter la @DanaDogariu.

Leave a Reply

Your email address will not be published.