Unul din primele lucruri pe care cei care încep tenisul îl învață este cum să țină racheta sau, altfel spus, ce priză să folosească. Şi asta nu întâmplător, pentru că felul în care este ținută racheta are o influență covârșitoare asupra modului în care este lovită mingea.

Pentru explicarea tipurilor de prize care se folosesc în tenis, trebuie, pentru început, să priviți şi să rețineți următoarele două imagini (cu precizarea că toate explicațiile se referă la jocul cu mâna dreaptă):

Laturile mânerului unei rachete de tenis (văzut fireşte dinspre spate):

Prize tenisZonele palmei cu ajutorul cărora se definesc prizele:

Prize tenis 1

Care sunt prizele

Priza Continentală

Priza continentala

Se foloseşte azi pentru loviturile de serviciu, voleu, de deasupra capului şi tăiată (slice). Este priza care se folosea în trecut şi pentru loviturile de pe fundul terenului. Această priză intră în categoria celor deschise, planul rachetei menținându-se pe toată durata mișcării de lovire perpendicular pe sol.

Priza Eastern

Priza Eastern

Se foloseşte pentru loviturile de pe fundul terenului cărora le se imprimă viteză, dar nu prea mult spin.

Spinul este mişcarea de rotației a mingiei, dinspre înapoi spre înainte. Se poate imprima şi o mişcare de rotație în sens invers, în cazul loviturilor tăiate. Rezultatele celor două tipuri de efecte sunt foarte diferite. Spinul modifică traiectoria mingii, făcând-o să coboare abrupt în faza finală a traiectoriei, şi apoi să sară repede şi sus (asta deranjează jucătorul care primeşte o astfel de minge, pentru că trebuie să o lovească de undeva din zona umărului, ceea ce e mai greu). Efectul tăiat are ca rezultat o săritură foarte joasă a mingiei – de aceea acest efect se foloseşte [şi] la lovitura de tip scurtă.

Roger Federer foloseşte o astfel de lovitură. Priza de acest tip intră deja în categoria prizelor numite închise pentru că, pe durata loviturii, planul rachetei este înclinat spre înainte.

Priza Semi Western

Priza Semi Western

Această priză permite imprimarea unui spin mult mai mare decât în cazul prizei Eastern.

Priza Western

Priza Western

Este priza care permite cel mai mare spin, dar mai puțină viteză. Este folosită de marii lifteuri (Nadal, Rios, în general de şcoala spaniolă). Evident, şi aceasta este priză închisă.

Prizele foarte închise, Semi Western si Western, permit un control mai dificil al mingilor joase, în timp ce imprimarea de efect tăiat (pentru loviturile de tip scurtă, de exemplu) este, și ea, mai dificilă.

Priza pentru reverul cu două mâini

Priza rever cu două mâini

Priza pentru reverul cu o mână Eastern

Această priză permite mai puțin spin. Este priza folosită practic de toți jucătorii care lovesc reverul cu o mână.

Priza pentru reverul cu o mână Extreme or Semi-Western

Priza pentru reverul cu o mână Extreme

Permite mult mai mult spin, dar este rar folosită de profesionişti.

Câteva comentarii despre prize

Ați dedus cred, deja, că în timpul jocului prizele, mai ales în tenisul de azi, se schimbă. Nu doar între loviturile de rever şi cea de dreapta, dar şi în alte situații (voleu, lovitură tăiată etc.)

Prizele închise sunt în mod la modă azi, mai ales când se joacă pe suprafețe lente, de exemplu zgura, dar ele nu sunt noi ca dată de naştere. Prizele închise se foloseau şi la începutul secolului al 20-lea, dar ele nu au cunoscut o mare răspândire din două motive:

  • Pe vremea aceea se juca preponderent pe iarbă, o suprafață rapidă, unde mingea venea repede şi nu era timp nici pentru schimbarea prizei și nici pentru lovitura liftată propriu-zisă;
  • Rachetele erau confecționate din lemn, erau deci mai grele, ceea ce făcea prizele închise mai puțin „practicabile”.

Prizele închise au fost mult ajutate de un eveniment care a schimbat tenisul de o manieră dramatică: apariția rachetelor din materiale compozite, pe bază de carbon. Acestea aveau câteva avantaje majore față de cele din lemn:

  • Erau mai uşoare, ceea ce le făcea mult mai uşor de folosit în cazul loviturilor cu prize închise;
  • Pentru că nu se mai deformau, ca rachetele din lemn, pierzându-şi planeitatea, a fost posibilă mărirea suprafeței. Acest lucru a mărit durata de contact între minge şi corzi, ceea ce favoriza, printre altele, şi imprimarea unui mai mare spin;
  • Mingea „pleacă” mai repede dintr-o astfel de rachetă, suplinind astfel faptul că, prin liftare, se imprimă mingilor o viteză ceva mai mică decât în cazul loviturilor plate.

Mai trebuie făcută o precizare extrem de importantă. Un anumit tip de priză presupune şi ajustarea întregii cinematici a loviturii. Astfel, în cazul prizelor deschise, racheta se mişcă aproape preponderent dinspre înapoi spre înainte, cu o componentă de jos în sus foarte redusă. De remarcat că în cazul acestei prize articulația pumnului rămâne rigidă. Rezultă o lovitură plată care, dacă e prea puternică, iese cu uşurință în afara terenului.

În cazul prizelor închise, mişcarea de lovire este mult mai complicată şi presupune o mişcare a rachetei în formă de S, la care componenta de jos în sus este mult mai importantă, pentru că ea este cea care imprimă spin mingii. Racheta coboară mai mult înainte de lovire, iar planul rachetei, deşi pleacă dintr-o poziție aproape paralelă cu solul, ajunge să fie perpendicular pe acesta chiar înainte de lovire, continuând apoi să se încline şi mai mult spre înainte (pentru a prelungii contactul dintre minge şi corzi şi a controla mai bine direcția loviturii). În cazul acestor prize, rolul articulației pumnului creşte deoarece rotația finală este realizată din pumn. Aici mingea se biciuieşte, ceea ce explică şi sunetul special al unei astfel de execuții.

Cum alegem mânerul potrivit

Nu aş vrea să încheiem înainte de a prezenta o imagine care vă va ajuta să alegeți mânerul potrivit pentru mâna cu care jucați. Un mâner neadecvat va vicia modul cum țineți racheta şi implicit prizele pe care le folosiți. Așadar: când strângeți mânerul cu priza continentală, trebuie să mai rămână loc pentru degetul arătător al celeilalte mâini.

Cum alegem mânerul rachetei

Citește și: Ce trebuie să știi înainte de a alege o rachetă.

Imaginile utilizate în acest articol sunt preluate de pe site-ul: http://www.busy-tennis-players.com.

About The Author

Ionuț Lambrescu este cadru didactic la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti şi autor livingtennis.ro. Îi place să joace şi să urmărească tenis. Ar vrea să ajungă la Australian Open şi, dacă n-ar fi şi ocean, ar lua-o pe jos până acolo.

Leave a Reply

Your email address will not be published.