Anul acesta drama nu a venit doar sub forma iuţirilor la mânie, a nervilor vărsaţi pe arbitri, pe rachete, pe adversari, pe spectatori sau a pierderilor de control din partea jucătorilor. Am avut parte şi de momente dramatice în cel mai pur sens al cuvântului, la care am asistat cu un nod în gât şi care au dat naştere la tot felul de discuţii, cum ar fi cele referitoare la reguli şi felul în care sunt ele aplicate. Sau nu. Despre acestea vorbim în partea a doua din „Top 10 momente dramatice în 2014”.
5. Turneul Campionilor de la Londra: Roger Federer se retrage din finală
Roger Federer are şase titluri la ATP World Tour Finals, un record neegalat de nimeni, iar acest an urma să încerce să îl obţină pe al şaptelea, în finala contra lui Novak Djokovic. Doar că, în loc să apară pe teren pentru a disputa un meci extrem de anticipat, care ar fi putut salva ediţia 2014 a Turneului Campionilor de la un fiasco de proporţii, Federer a ieşit pe teren pentru a-şi cere scuze de la public. Pentru că nu urma să joace.
„Îmi pare rău că nu sunt într-o formă care să îmi permită să joc”, şi-a început Federer discursul. „Sper să înţelegeţi. Am vrut să vin personal în faţa voastră şi să vă explic. Am făcut tot ceea ce am putut. Am luat anti-inflamatoare, m-am odihnit până în ultimul moment, dar pur şi simplu nu pot să concurez la acest nivel cu Novak. La vârsta mea ar fi fost un risc”. În egală măsură consternaţi de lipsa unei finale şi emoţionaţi de gestul classy al lui Federer, cei 17.000 de spectatori adunaţi la O2 aplaudau totuşi efortul lui Roger de a salva ceea ce se mai putea salva din dezastru. Nu numai că spectatorii din Londra avuseseră parte de cel mai trist şi necompetitiv turneu al anului, dar Federer era primul jucător, în istoria de 44 de ani a Turneului Campionilor, care se retrăgea din finală.
Djokovic, care câştiga astfel ATP World Tour Finals pentru a treia oară la rând şi a patra oară în carieră, primea trofeul într-o ceremonie fără suflu, organizată înainte ca sârbul să dispute, în locul finalei, un meci demonstrativ cu Andy Murray. Realizarea lui Nole era pusă în umbră de retragerea lui Federer, aşa cum până şi sârbul recunoştea cu un pic de tristeţe: „Clar că nu aşa mi-am dorit [să se întâmple]. Este o realizare incredibilă, dar în acest moment este greu să vorbesc despre ea. Nu sunt unul dintre jucătorii care să sărbătorească acest tip de victorie”.
4. US Open: Shuai Peng părăseşte semifinala într-un scaun cu rotile
Să vezi o jucătoare prăbuşindu-se la pământ în timpul unei semifinale este una dintre experienţele greu de îndurat pe care le poţi avea ca spectator la tenis. Mai ales când se ştie că, în copilărie, respectiva jucătoare a suferit o intervenţie chirurgicală la inimă.
Condusă de Wozniacki cu scorul de 7-6, 4-3, Shuai Peng – care jucase un tenis superb în drumul către semifinală – a început să dea semene că suferă de crampe musculare. În urma evaluării stării ei de sănătate, jucătoarea din China a primit dreptul la un time-out medical, în timpul căruia i-au fost acordate îngrijiri off court. Revenită pe teren după o absenţă de 10 minute, timp în care Caroline nu a putut decât să se întrebe ce se întâmplă, Peng a reluat meciul. Nu pentru mult timp. S-a prăbuşit pe teren, suferind de crampe atât de severe încât a trebuit să fie scoasă de pe stadion într-un cărucior cu rotile, sub supraveghere medicală.
Episodul – dificil de privit şi de înţeles de către spectatori, telespectatori, precum şi de Caroline Wozniacki – a dat naştere la o serie de întrebări dure, dar pertinente, referitoare la regulile care guvernează procedurile medicale în timpul meciurilor de tenis, dintre care cea mai semnificativă a fost, ca şi în cazul „Serena la Wimbledon”: de ce staff-ul medical a permis ca sănătatea lui Shuai Peng să fie periclitată, în condiţiile în care era evident că ea nu era într-o stare care să îi permită să mai continue meciul?
3. Australian Open: Accidentarea lui Nadal aruncă o mare umbră asupra finalei
A trecut mult timp de atunci, aşa că să începem prin a desfăşura filmul evenimentelor. O să ne ajutăm de „The Telegraph”, care a narat finala masculină moment cu moment. Începem cu secunda în care Rafa pleacă de pe teren deoarece a suferit o accidentare la spate şi terminăm cu cea în care Wawrinka câştigă meciul:
09.40 Nadal a plecat pentru un time-out medical datorat unei accidentări. Iar Wawrinka este furios! „Dacă iese de pe teren pentru un time-out medical, trebuie să îmi spui care este problema,” îi spune el arbitrului. Este furios din cauza faptului că Nadal a ieşit de pe teren fără să îi spună nimic arbitrului şi din cauză că acesta începe prea târziu să cronometreze cele trei minute.” [nota mea: care sunt permise pentru un time-out medical]
09.45 Acum Nadal s-a întors … şi este huiduit! E clar că lumea are impresia că time-out-ul medical al lui Nadal a fost tactic. Şi eu am acelaşi sentiment.
Nadal 3-6 1-4* Wawrinka
Aceste meci este greu de privit. O dublă greşeală din partea lui Nadal, iar acesta se apleacă peste genunchi, aproape de a izbucni în plâns. Acel time-out medical nu a fost tactic. Nu poate alerga.
Nadal 3-6 2-6 *0-0 Wawrinka
Wawrinka face dublă greşeală pentru a-i da lui Nadal o rază de speranţă. Acum mulţimea începe să îi ia partea lui Nadal, deşi un tip din public i-a strigat „Renunţă!”cu câteva minute în urmă. Dar tot ce are Wawrinka de făcut pentru a câştiga punctul este să îl mişte pe Nadal, astfel încât închide game-ul şi conduce cu două seturi la zero.
Nadal 3-6 2-6 1-0* Wawrinka
Nadal primeşte din nou vizita fizioterapeutului la sfârşitul setului doi. A existat o anume însufleţire a mulţimii faţă de el, în timp ce stătea pe jos, în faţa scaunului arbitrului, iar fizioterapeutul încerca să facă ce putea.
11.10 Publicul s-a ridicat în picioare. Wawrinka de-abia îşi poate aduna suficiente puteri ca să-şi arunce sweatband-urile înspre spectatorii din rândul de jos. Nadal îşi scoate tricoul şi stă obidit în scaun. Va trebui să aştepte pentru Slam-ul numărul 14. Lumea va folosi accidentarea ca o scuză, dar el nu. Poate că ar fi trebuit să renunţe, dar nu a făcut-o. Nu a vrut. Acesta este, pentru voi, Rafa Nadal.
Episodul cu accidentarea lui Nadal – plecarea intempestivă a acestuia la vestiar, isterizarea lui Stan – a avut repercusiuni majore, nefericite asupra întregii finale. Publicul nu a înţeles ce se întâmplă, confuzie care a generat unul dintre momentele cele mai urâte ale acestui an în ceea ce priveşte implicarea mulţimii într-un meci. Stan şi-a pierdut concentrarea şi a lăsat să-i scape din mâini setul trei, ceea ce a dus la şi mai multă confuzie. Nadal ar fi meritat să fie tratat mai bine de către public. Stan ar fi meritat să obţină o victorie liberă de orice asterisc.
2. Roland Garros: Sharapova ia o pauză de vestiar de opt minute între setul doi şi trei în finală
Mariei Sharapova i-au trebuit trei ore şi două minute pentru a-i veni de hac Simonei Halep în finala de la Paris, terminată cu scorul de 6-4, 6-7 (5), 6-4. Era pentru prima dată din 2001 când deţinătoarea titlului de la Roland Garros se decidea într-un meci de trei seturi. Şi ce mai meci. Simona a fost condusă cu un break în setul doi, iar în tiebreak a revenit de la 3-5. A recuperat, de fiecare dată, negându-i Sharapovei victoria în două seturi şi lăsându-i cu gura căscată pe toţi cei care continuau să se întrebe: cine mai e şi fata asta?
Apoi, la sfârşitul setului doi, în căldura copleşitoare din acea sâmbătă de la Paris, pe când momentum-ul Simonei crescuse aşa de tare că părea de neoprit, Maria a decis că trebuie să îşi schimbe rochia. A plecat la vestiar pentru o pauză care a durat până la urmă în jur de opt minute. Regulile spun că o jucătoare are voie să ceară permisiunea de a pleca de pe teren pentru un timp rezonabil cu scopul de a merge la toaletă sau de a-şi schimba rochia. Termenul de „timp rezonabil” nu este definit, aşa că arbitrul nu a impus nici o penalitate pentru pauza lungă luată de Sharapova.
Când Maria a reapărut pe teren, momentum-ul Simonei se evaporase. Indignarea publicului a fost promptă, însă inutilă, iar titlul a ajuns până la urmă la jucătoarea mai experimentată. Dar, aşa cum spunea Steve Tignor, tot ce putem spera este că Simona „îşi va aminti această înfrângere ca pe un moment de breakthrough către lucruri mai importante, nu ca pe o oportunitate pierdută. Poate va învăţa că, atunci când o jucătoare pleacă de pe teren după cel de al doilea set într-o zi extrem de călduroasă, aşa cum a făcut Sharapova în acest meci, nu trebuie să rămâi pe margine şi să te prăjeşti”.
1. Turneul Campionilor de la Londra: Mirka Federer şi Stan Wawrinka sunt protagoniştii unui episod bizar şi trist
Eşti soţia jucătorului considerat a fi cel mai bun tenisman al tuturor timpurilor. Ai tot ceea ce şi-ar putea dori un om vreodată: faimă, avere, o familie superbă. Ai trudit din greu pentru toate astea. Şi, dintr-o dată, îţi scapă. Îi arunci, de pe marginea terenului, un apelativ jignitor adversarului împotriva căruia joacă soţul tău. Dintre toate locurile şi momentele posibile, ţi le-ai ales pe cele mai aiurea: la Londra, în semifinala Turneului Campionilor, care se întâmplă să fie cel mai bun meci al acestui turneu şi, de altfel, unul dintre cele mai bune meciuri ale anului. Îl faci pe sus-numitul adversar „plângăcios”.
Adversarul se întâmplă să fie din aceeaşi ţară cu tine şi tipul pe care soţul tău contează ca să câştige, peste câteva zile, Cupa Davis, un trofeu care îi scapă de cincisprezece ani. Adversarul cu pricina nu mai suportă, pentru că se pare că l-ai deranjat cu vorbăria şi la Wimbledon, şi se plânge la arbitru. După meci, soţul tău şi adversarul său se ceartă din cauza acestui subiect preţ de zece minute, suficiente se pare ca să agraveze o durere de spate. Din cauza acestei dureri, care nu trece, soţul tău trebuie să se retragă a doua zi din finala Turneului Campionilor. Toată povestea este preluată de presă. Toată lumea se întreabă dacă nu cumva Elveţia – cu un Federer incert din punct de vedere fizic şi cu o relaţie devenită incertă între el şi Wawrinka – nu este pe cale să rateze o oportunitate majoră de a pune, în sfârşit, mâna pe Cupa Davis.
Ar fi putut Mirka Federer să o comită mai rău de atât? Şi cu consecinţe mai grave? Nu ştiu şi nici nu-mi place să-mi imaginez. Singurul lucru pe care-l ştiu este că, cel mai probabil din cauza acestui episod, doamna Federer nu a fost prezentă la Lille pentru a trăi, alături de soţul ei, momentul în care acesta a câştigat mult râvnita salatieră. Dintre toate lucrurile ce s-au întâmplat din cauza nefericitului incident, inclusiv zgomotul presei şi furia fanilor, acesta mi se pare cel mai trist.
Foto: australianopen.com, rolandgarros.com, wimbledon.com, tennis.com.
Celelalte topuri Living Tennis
Top 10 momente dramatice, Locurile 10-6
Leave a Reply