Îmi este greu să-mi dau seama dacă scandalul stârnit de Wimbledon cu utilizarea imaginii din celebrul afiș „The Tennis Girl” a fost benefic sau nu pentru expoziția „Powerful Posters”, care încă mai poate fi admirată la muzeul turneului. E drept, controversa creată și scuzele oferite de Wimbledon pentru că a folosit o poză care, în opinia unora, promovează sexismul, au atras atenția asupra expoziției. Dar, după ce am văzut-o, senzația mea e că efortul celor care au conceput-o a fost pus mult în umbră de furtuna generată.

Wimbledon Lawn Tennis Museum deține la ora actuală peste 600 de postere, dintre care majoritatea fac publicitate la echipamente și turnee de tenis. Nimic surprinzător aici. Surpriza vine din următoarea informație: aproximativ o cincime dintre aceste postere arată cum popularitatea tenisului a fost exploatată pentru a face reclamă la cele mai neașteptate lucruri, printre care plăcinte de porc, lapte, coniac, lenjerie, biciclete.

Această fracțiune de postere, în care tenisul face obiectul unor asocieri dintre cele mai bizare, unele aproape inacceptabile pentru privitorul de azi, face sarea și piperul acestei expoziții. Conform informațiilor prezentate de muzeul de la Wimbledon, alianța dintre tenis și publicitate s-a concentrat de-a lungul anilor în principal asupra a patru domenii majore: petrecerea timpului liber, food and drink, modă, artă. Acestea sunt, de altfel, și secțiunile în care sunt organizate posterele în cadrul expoziției.

Le-am văzut într-o ordine care a respectat cele patru secțiuni, fără să știu dinainte la ce să mă aștept, iar surpriza cea mai mare a fost să constat că multe dintre aceste postere istorice fie că au în centru personaje feminine puternice, fie că se adresează unei audiențe feminine puternice. Probabil că o dezbatere despre sexism în tenis ar trebui să ia în considerare și acest fapt. Dar nu este acum momentul pentru o astfel de discuție.

Revenind la subiectul acestui articol, pot spune că posterele mele favorite sunt, de departe,  cele adunate sub titlul „Vacanțe la tenis”. Imaginile care utilizează tenisul, am aflat citind prezentarea, au fost folosite încă de la începutul secolului 20 pentru a promova călătoriile și turismul, postere cu femei și bărbați îmbrăcați după ultima modă încurajând publicul elitist să călătorească și să socializeze în toate stațiunile din UK. Efectul acestui turism? Veniturile generate de călători în anii `20 și `30 au ajutat la îmbunătățirea sistemului de căi ferate, făcând astfel ca din ce în ce mai multe destinații să devină accesibile.

Dincolo de această poveste care pune în perspectivă utilizarea tenisului pentru a face publicitate oportunităților de călătorie și de petrecere a timpului liber, posterele grupate aici au reușit să mă impresioneze prin calitățile lor artistice. The roaring twenties, cu spiritul lor nebun, cu ruperea de tradiții, cu noua concepție asupra rolului femeilor și a feminității, se revarsă, boem și stilat, din aceste afișe.

powerful posters

„Tennis Holidays”, Lewis Baumer, anii `20: Compania The London and North Eastern Railway (LNER), fondată în 1923, a devenit faimoasă pentru trenurile sale de mare viteză. Londonezii mergeau cu aceste trenuri către stațiunile de pe coasta de est pentru a se delecta cu sporturi în aer liber, printre care tenisul.

powerful posters

„Brides-les-Bains”, Leon Benigni, 1929: Reclamă făcută pentru linia de cale ferată care lega Parisul de Lyon și Marea Mediterană.

powerful posters

„Vallee de Joux”, Otto Ernst, 1936: Locul de naștere al orologeriei elvețiene și al celor mai faimoși producători de ceasuri, Vallee de Joux era o destinație populară pentru plimbări, hiking, golf și tenis.

„Unele dintre produsele din aceste postere și asocierea lor cu un stil de viață sănătos pot să ne surprindă astăzi”, stă scris pe plăcuța care prezintă posterele din secțiunea „Food and Drink”. Surprindere este, într-adevăr, cuvântul care se potrivește cel mai bine în acest context. Porc. Pește. Fructe. Lapte. Coca Cola. Bere. Coniac. Cafea (decofeinizată). Toate trebuie consumate pentru a juca tenis bine. Sau cel puțin asta e ideea principală care se desprinde din afișele promoționale pe care le-am văzut aici. Trecând însă peste sprânceana ridicată la care îndeamnă cele mai multe dintre aceste asocieri, mesajele unor postere din această secțiune sunt chiar funny. Două sunt favoritele mele: „If this pork pie played tennis it would win Wimbledon” și  „Drink milk for the girl you are going to be”. Citind explicațiile aferente posterelor, am aflat și niște chestii interesante, cum ar fi că aproximativ 15.000 de banane sunt consumate de către jucători în timpul turneului de la Wimbledon. Ca să vezi statistică relevantă.

powerful posters

„Sauvion’s Brandy”: La începutul secolului 20, părerea generală era că un pahar de coniac înainte de un meci de tenis te poate ajuta să te relaxezi și să îți îmbunătățești jocul.

11080671_10152866854528732_5950726799919429029_o

„If this pork pie played tennis it would win Wimbledon”, Pork Farms, anii 80: Asocierea între plăcinta de porc și Wimbledon i-a conferit produsului prestigiu.

Spre deosebirile de posterele din secțiunea „Food and Drink”, care te fac în cel mai bune cazuri să zâmbești, iar în cele mai rele să te minunezi, afișele grupate sub umbrela „Îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii, modă” au mai degrabă o aură nostalgică. Tenisul era utilizat pentru a face reclamă nu numai unor ținute ce puteau fi folosite pe teren, ci și pentru ținute de ocazie. Pantalonii de flanel, purtați on și off court, erau un  mare hit în anii `20 și `30. Tenisul era, de asemenea, asociat cu ciclismul, un alt sport a cărui popularitate era în creștere.

Cel mai spectaculos poster al acestei secțiuni este însă „Rebel With a Cause”, în care, pentru a vinde pantofi Nike, John McEnroe îl parodiază pe James Dean. Numărul unu pe lista mea de favorite din această expoziție, afișul este tot ceea ce ar trebui, cred eu, să fie un produs publicitar de efect: are o atmosferă specifică, un personaj inconfundabil și o intertextualitate deșteaptă (trimitere deopotrivă la filmul lui Dean și la comportamentul lui Johnny Mac pe teren).

powerful posters

„Get It At the Co-Op”, Artist Unknown, c1925: Echipamentul de tenis pentru bărbați consta în anii `20 din pantaloni din flanel și cămașă albă. În general, pantalonii erau largi, acoperind pantofii, deseori având manșete. Hainele pentru tenis puteau fi cumpărate de la magazinele prestigioase.

M29027-2482 001

„Austin Reed’s Of Regent Street”, Tom Purvis, c1930: Pentru a-și promova brandul de modă, Austin Reed a creat o campanie publicitară folosind postere care s-au bucurat de mare succes. Tom Purvis a fost unul dintre cei mai faimoși creatori britanici de postere la începutul secolului 20.

powerful posters

„Swift – World’s Best Cycles”, Frank Newbould, c1935: Ca și tenisul, ciclismul a experimentat un boom de popularitate în 1890. Până în 1930, ambele sporturi deveniseră modalități populare de petrecere a timpului liber.

powerful posters

„Rebel With A Cause”, Bill Sumner, 1984: Posterul parodiază o scenă faimoasă din filmul „Rebel Without a Cause”, avându-l pe James Dean în rolul principal. John McEnroe face publicitate la pantofii Nike, posterul făcând referință la comportamentul lui controversat de pe teren.

A patra secțiune a expoziției, intitulată „Tenisul în lumina reflectoarelor”, este dedicată posterelor realizate pentru producții de dans, film și teatru care s-au inspirat din subiecte care au legătură, într-un fel sau altul, cu tenisul. Mi s-a părut cea mai puțin atractivă din simplul motiv că ficționalizarea tenisului, indiferent de forma de artă, mi se pare o treabă riscantă. Cine nu mă crede să caute site-urile cu poezii dedicate lui Roger Federer.

powerful posters

„Skipped By The Light Of The Moon”, 1896: Comedie muzicală foarte populară în Marea Britanie și Australia.

powerful posters

„Hard, Fast And Beautiful”, 1951: Film american din 1951, bazat în mare pe romanul „American Girl”, scris de John R. Tunis, inspirat, din viața jucătoarei de tenis Helen Wills Moody.

powerful posters

„Les Vacances De Mr Hulot”, 1952: Poster pentru primul dintr-o serie de cinci filme despre Monsieur Hulot, un tip extrem de neîndemânatic, fumător de pipă. Filmul urmărește călătoria lui Monsieur Hulot la mare și haosul care se dezlănțuie. Tenisul era perceput ca o activitate populară în rândul clasei de sus și de mijloc în timpul vacanțelor la mare.

powerful posters

„La Diva Du Tennis”, 1987: Posterul face reclamă la un spectacol de balet care s-a inspirat din mișcările lui Suzanne Lenglen.

poweful posters

„Wimbledon”, 2004: Filmul, produs de Universal Studios, a fost parțial filmat în timpul turneului din 2003. Povestea are în centru povestea de dragoste dintre un jucător britanic căruia i se oferă un wild card și o jucătoare americană de top. Filmul include oficiali și spectatori reali din acel an.

În fine, în această secțiune este inclus și posterul cu controversa. „The Tennis Girl” este afișat singur, într-un ungher ferit privirilor, fiind însoțit, și parțial ascuns, de o vitrină în care se află rochia purtată de fata din imagine. Rochia este astfel expusă încât să replice poza pe care a adoptat-o modelul în momentul în care a fost fotografiat și, sincer, mi-a atras atenția mai mult decât afișul în sine. Probabil că asta a fost și intenția celor care au gândit expoziția.

powerfl posters

„The Tennis Girl”, Martin Elliot, 1976: Martin Elliot a fotografiat-o pe prietena sa, Fiona Butler, pe unul dintre terenurile de tenis ale Universității din Birmingham, în 1976. Fotografia s-a vândut în două milioane de copii în întreaga lume.

Cumva, însă, punerea în scenă a acestui controversat exponat reflectă exact stadiul în care a ajuns dezbaterea despre ce e corect și ce nu e corect să se întâmple cu imaginile femeilor. Între furia celor care sprijină drepturile femeilor și care văd într-un astfel de afiș o maculare a feminității și a Wimbledonului deopotrivă și protestul celor care susțin dreptul fiecăruia de a se exprima așa cum crede de cuviință, nu prea știm ce să facem cu astfel de produse culturale. Singura opțiune pe care o avem, pe moment, este să le decupăm un spațiu aparte, jumătate vizibil, jumătate ascuns, pentru a împăca și capra, și varza. Când vom ști ce să facem cu „The Tennis Girl”, dacă să-l ascundem definitiv sau dacă să-l expunem la un loc cu celelalte postere, vom ști că am depășit o etapă spinoasă în istoria dezbaterilor despre ce este sau nu sexism.

About The Author

Dana Maria este consultant în management şi editorul site-ului livingtennis.ro. Primele rachete de tenis le-a primit la patru ani. Le păstrează şi acum. O puteţi urmări pe Twitter la @DanaDogariu.

Leave a Reply

Your email address will not be published.